Ambasador de web design. Pe banii mei și promovare pentru alții

ambasador web design
Am devenit ambasador de web design doar după ce mi-am cumpărat software de la ei. Asta înseamnă marketing, să fii tânăr și să te lauzi cu un titlu... pe banii tăi!

Să fii ambasador de web design, de vânzări automate pentru cafea sau covoare și mochete poți ajunge foarte ușor. Altceva este important, o să vă spun mai la sfârșit ce. Acum să povestesc istoria asta cu ambasadorul de web design. Este o chestie pe care am început-o prin 2000. Adică cam de pe atunci câștigam bani din treaba asta, să vă spun, dar mai întâi este nevoie de o introducere… Scurtă.

Deci, s-o iau cu începutul. Prin 98 fusesem în Kosovo și acolo mi s-a trezit mie pasiunea asta cu web design, să învăț cum se face un site. (Vezi mai multe pe pagina despre…) Și am început cu chestii dintr-astea, free, cam cum făcea toată lumea la noi. Primul meu domeniu l-am cumpărat tot cam pe atunci, dar i-am dat drumul doar prin 2000.

primul web design adevarat
Primul web design adevarat… a fost construit cu programe piratate…

Primul meu site era și este fotomat.ro, un site care inițial se ocupa numai de fotografii. În timp a ajuns și blog și SEO și web design și proză, l-am folosit pentru o mulțime de treburi, până am început să pricep cam cum merg treburile. În fine, aveam eu idei clare despre licențele de software, dar v-am spus, pe atunci nu prea dădeau oamenii bani pe soft.

Romantismul primelor website-uri

Totul se „crăckuia”, asta era expresia. Adică se fura un program și ca să-l activezi îi băgai un crack. Asta era un script mic sau chiar un serial number.

A crăckui este cam totuna cu a pirata software. Dar, atenție, în ceea ce privește windows-ul, eu am avut licență întotdeauna. Prima pe care am avut-o, cea pentru win95, am cumpărat-o de la ETA2U, se poate verifica prin facturi.

Toate marile softuri de web design se făceau așa. Inclusiv Macromedia Dreamweaver și Adobe PageMill. De fapt, în România cam totul se fura. Probabil vă întrebați de ce? Simplu. Erau scumpe pentru banii noștri, asta era cel mai important. Apoi, asta ne stă-n fire, să fim descurcăreți…

editor html produs de coffeecup captura de ecran
Lucrul cu editoarele HTML era accesibil unor asa-ziși specialisti, care aveau mereu nasul pe sus… Mie mi-era ciudă și așa am fost determinat să-nvăț. Ca să nu mă mai rog de ei…

Eu aveam un pfa și mi-era frică să folosesc software nelicențiat. Mi-era frică și pentru că eram jurnalist pe-atunci și mă temeam de vreun scandal pe tema asta. O variantă mai ieftină de sofware pentru web design era CoffeeCup. Marele lor dezavantaj, așa vedeam eu pe atunci, era că, spre deosebire de Macromedia, de exemplu, nu se puteau crea pagini web fără să știi HTML. Dar, fiind că erau ieftine, am ales programele CoffeeCup. Și ca să le folosesc, a trebuit să mă apuc de învățat HTML.

Primele cumpărături online…

Bun, acum să vă spun cum le-am cumpărat softul. Păi, a fost destul de complicat. Pe atunci era doar PayPal ca mijloc de plată. (Or mai fi fost și altele, dar noi doar asta știam. Marea problemă era că nu lucra cu noi, cu cei din România. Și am recurs la o stratagemă. Un prieten de-al meu din Germania mi-a făcut contul online și mi-a cumpărat softul de-acolo.

Acum, dacă ne gândim la astea, ni se par stupizenii. Dar așa era pe atunci. Nu eram în UE, eram sub zodia trandafirilor, era vai de capul nostru! Greu de imaginat pentru cine nu a trăit acele vremuri.

ambasador de web design
contul meu de desginer web la CoffeeCup

Nu există software pe viață. Adică update veșnic

Unul dintre lucrurile care m-au atras la cei de la CoffeeCup a fost acela că oferă update pe viață. Eram cam prost de am putut să cred așa ceva. Este ceva imposibil și mă voi convinge de asta foarte curând. Adică ei promiteau că softul lor de web design va fi actualizat for ever. Da, l-au actualizat vreo doi ani până l-au scos din portofoliul de lucrări.

Este adevărat însă că totul evolua cu o viteză amețitoare. De la Win95, 98, 2000 azi avem 10 și cine știe unde mai ajungem. În fine de la CoffeeCup am continuat să cumpăr software de web design chiar și după 2015. Au ei câteva lucruri care încă merită să le cumperi, template-uri, editor HTMl…

Cu toate astea, când lucrez ceva HTML o fac în NotePad++. Oricât drag aș avea eu de ei, sunt deficitari la implementarea axantelor. E un bug, dar de fapt ei nici nu au țintă cumpărători din România. Cred că sunt eu o oaie rătăcită în acest sens…

Insigna de ambasador

Cumpărând software de web design de la ei (sau cum se zice astăzi de creare de pagini web) mi-au dat o insignă. Asta era o chestie virtuală, pe care o puneam pe site-ul meu. Apăream pe o hartă a lumii cu localizarea Timișoara. Vezi, eram cineva, eram ambasador de web design! Adevărul e că toată treaba a fost doar o chestiune de marketing. Băieți deștepți! Mi-au trimis și un pachet cu două tricouri, două șepci, pix și nu mai știu ce mărunțișuri, pliante, de-astea…

Ca să fiu sincer, acum nu m-aș da în vânt după asta, dar pe atunci eram încântat. Este adevărat, faptul că eram recunoscut de ei drept un ambasador de web design, mă rog, de software, că îmi puneau adresa pe site-ul lor, mi-a adus ceva de lucru. Nu mult, eu fiind de origine est-europeană și scriind românește, dar mi-a folosit.

SEO și marketing. Cum ajungeai în prima pagină…

Vreau să spun că pe atunci nu se făcea SEO ca și acum. A-hă, departe de tot față de ce e acum! Dar, prin 2000 când începeam să înțeleg chestia asta mi-am zis că va trebui să bemeficiez din plin. Cei de la CoffeCup dacă le cumpărai programul te înscriau ei în Google. Pe atunci, exista un soi de parteneriat al softiștilor cu Google. Nu știu cum decurgea exact, dar dacă te înscria în Google o firmă parteneră de-a lor aveai mare baftă.

seo direct din sitemap
Dacă observați, trebuia doar să-ți cumperi softul lor de făcut sitemap-uri și te înscriau imediat în Google, Bing și Yandex

CoffeeCup erau parteneri cu Google. Și dacă făceai un site corect și te înscriau ei, erai mare! Pe atunci SEO era o chestie mai grobiană dacă pot să spun așa, nici nu era bine definit termenul printre noi, ăștia, muritorii. În fine, m-am prins de chestia asta și nu mă durea mâna să le dau lor 50 de dolari și să câștig 200… Era și ăsta un business până la urmă. Este adevărat, unul de copii mici în comparație cu ce e astăzi.

Ambasada se desființează

Și cum toate lucrurile au un început și un sfârșit, sistemul de ambasade al celor de la coffeecup.com se desființează. El încă mai este vizibil, dar observ de la o poștă că nu mai este activ. Niciun designer nu mai postează pe forumul lor dintr-un motiv simplu. Nu mai este activitate.

La fel de adevărat este și că software-ul lor de design web a cam luat-o la vale. Iarăși motivația este simplă. Platformele de wordpress, și de fapt toate cu management de conținut (platforme CMS) oferă deja soluții mai simple. Mai atractive. Căci, în fond și la urma urmei, cine mai învață astăzi HTML (sau chiar și php) dacă totul se poate face cu niște wizard-uri, cu tutoriale, cu template-uri? Logic, nu, de ce să alergi când te poți urca în autobuz!?

Și de fapt, am vrut să vă spun că nu merită să fii sclavul nimănui. Să nu devii dependent de un anumit software. Că este mai bine să le cunoști pe toate. Pfuah! Păi înseamnă că tot trebuie să înveți ceva programare!… Nu știu ce să vă zic, eu am ajuns la o vârstă, nu mai pun mâna pe nimic…

Morala

Poanta de final este cam așa: poți să cumperi ce vrei, oricâte diplome și atestate. Dacă nu le meriți nu reprezinți nimic. Asta în teorie. În viața reală însă, dacă ai un titlu și ești angajat la stat (de exemplu) primești sporuri la salar. Asta este practică…

Despre matei 15 Articles
Sunt fost jurnalist. M-am apucat de web design prin 98-99. La început doream doar să-mi public articolele si fotografiile. Apoi, am făcut și site-uri pentru alții... Mă axez pe conținut. Adică pe texte și imagini, respectiv pe copywriting...